Nu stiu de ce fulgul ala alb si perfect de azi dimineata a ales sa imi atinga cu neglijenta manusa. A cazut foarte frumos si lin si a aterizat intr-o materie lanoasa si calda, s-a topit fara suferinta si fara regret, a sclipit pret de cateva clipe si a ales sa nu atinga pamantul.
Nu contau toate petalele de gheata care ajungeau pe caciuli sau gene, care acopereau parbrize, sau noianul care impiedica oameni sa ajunga pe trotuare de zapada. Doar un fulg alb si perfect mi-a jucat in palma. Cat timp a fost purtat de vant ca sa aleaga apoi sa se odihneasca? Oare ce a simtit intr-o ceata vascoasa numita cer?
Cinci laturi si sute de cristale de gheata. Fulgul ala alb si perfect de azi dimineata avea totul in laturi perfecte inghetate de frig. Ce ar fi daca ar ninge tot timpul? Daca avem o Mare Neagra, una Mediterana si cateva altele cum ar fi sa avem o Mare de zapada pe strazi, care sa inunde pamantul, sa opreasca masinile cu tot cu lanturi antiderapante si cauciucuri de iarna si sa tina oamenii in casa. Poate daca am fi inchisi in casa am avea timp sa privim. Sa iti alegi pur si simplu o fereastra si sa observi nu a stricat nimanui niciodata. Nu? Mai poti inca sa visezi iarna?
va urma...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu