...pentru ca vreau si eu sa despic pietre prin semantici. Sa iau doua cuvinte in mana, sa le arunc jos si sa limitez roca aia ca si cum as ucide-o. Sa fie cuvintul un fluviu, sa ajunga intr-o delta si sa nasca din nou lumea. Sa limiteze viata, sa nu mai fie infinita, s-o opreasca. Vreau sa intemeieze din nou vorbirea o lume. Vreau sa stiu ca asemanarea dintre mine si piatra e starea de-a fi.Apoi sa stau in mijlocul drumului cu piatra in mana si sa las cerul sa ploua. Sa curete piatra, sa curete pielea si omul din ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu